Despovararea. Simturi si instincte. Volumul II

Nu ajunge sa fii de fata.
Daca nu mergi curajos si dintru inceput in fata, mereu mai in fata, nu vei avea parte nici de pre-fata, nici de o a doua fata dupa care la nevoie sa te-ascunzi daca esecul te pandeste si oricum nu poti visa la vreo post-fata.

Cam acesta ar fi riscul jocului nedibaci, formalist, schematic sau programatic de-a cuvintele.

Existenta mea nu-si propune sa intre, intreaga, intre paginile uneia sau unor carti.
Eu, personaj central, habar nu am daca ceea ce va prezenta autorul ca fiind inceput de ce nu a fost o continuare, cum zic eu ca ar fi fost in realitate, dar sunt convins, si nici nu imi propun sa o ascund, ca mi-as dori sa imi continui existenta de personaj si dupa ce el va pune punct ultimei pagini a celei de-a treia carti (sau, cum s-ar exprima in ziua de astazi un tanar iubitor de manele, mi-as dori carti fara numar, fara numar).

Vise de personaj!

Laolalta, ele, cartile, tustrele, se vor constitui intr-o DESPOVARARE. A lui, a autorului.
Eu mai port poveri.

Personajul central