Mandria si smerenia

În adâncurile sufletului uman se ascunde cea mai periculoasă patimă, cea care dă naștere celorlalte: mandria. Ea se manifestă printr-o varietate de patimi înrudite: vanitatea, laudarosenia, aroganta, egoismul, orgoliul. Din ea izvorăște, însă, și alte răutăți precum mania, judecata aproapelui și împietrirea inimii. Potrivit Sfintilor Părinți, mandria reprezintă rădăcina și mama tuturor păcatelor și patimilor.

Persoana mândră sau egoistă se percepe drept virtuoasă și bună, atribuindu-și succesele și realizările exclusiv eforturilor proprii, uitând de Dumnezeu. Considerându-se superior tuturor, ea disprețuiește și umilește pe aproapele, ignorând valoarea celui din jurul său.

Smerenia este darul divin al inimii, o adevărată bogăție, o recunoaștere a prezenței lui Dumnezeu în suflet. Este o calitate rară și prețioasă, așa cum ne învață și Hristos: „Învățați-vă”, nu de la un înger, ci din experiența profundă a smereniei.