Monahul Damian

Vasile Demetrius s-a nascut la 1 noiembrie 1878 in Scheii Brasovului, provenind dintr-o familie muncitoare: tatal sau era sobar. Pana la varsta de sase ani, a fost ingrijit de bunica materna in orasul de la poalele Tampei, apoi a fost crescut de parinti in Bucuresti: Dumitru Ogea si Elisabeta Bratu- Stinghe, intr-o mahala a orasului.

Numele Demetrius a fost ales de Gala Galaction. La 31 octombrie 1899, Gala Galaction a scris dedicatia pe verso fotografiei sale: „Prietenului incantator, temperamentului de aur, poetului sarbatorit azi de intimi si maine de toata lumea, iubitului meu fin, Demetrius“.

Inca din anul 1898, la 23 de ani, V. Demetrius debuteaza ca poet, prima sa aparitie fiind in Adevarul, recomandat de Gala Galaction, nasul sau literar. Colaboreaza ulterior cu reviste precum Viata sociala, Linia dreapta, Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul si Sburatorul.

A tiparit multe volume de poezie si proza, printre cele mai remarcabile fiind:

• Versuri (1901)
• Puterea farmecelor si alte nuvele (1913; revizuita in Puterea vrajilor, 1929)
• Tineretea Casandrei, roman (1914)
• Cantareata, nuvele (1910; editie revizuita 1923-1929)
• Canarul mizantropului, versuri (1916)
• Scoala profesionalea "Episcopul Gherasim", nuvele (1916)
• Dragoste neimpartasita, nuvele (1919)
• Pacatul rabinului, roman (1920)
• Strigoiul, nuvele fantastice (1920)
• Gasul bucuriei (1920)
• Vieti zdrobite, roman (1926)
• Monahul Damian, roman (1928, premiat de Societatea Scriitorilor Romani)
• Povestiri si povesti pentru copiii destepti (1940)

In timpul carierei, a realizat traduceri din autori universali precum Balzac, Stendhal, Dickens, Merejkovski si altii.

A incetat din viata la 15 martie 1942. Ion Vinea, in Evenimentul Zilei, scria despre el: „Autorul Monahului Damian a trecut prin lume ca un slefuitor tacut, ce nu cunoaste ragazul nici in clipa in care giuvaerul e inundat de lumina, si care, dupa ce l-a desavarsit, priveste cu toata intelegerea spre zgarcenia rasplatei omenesti.“

Romanul Monahul Damian a fost publicat pentru prima data in anul 1928 si a primit premiul Societatii Scriitorilor Romani in acelasi an.