Orasul cu femei triste

„Orasul cu femei triste” de Marilena Apostu te invită într-o călătorie poetică unde sobrietatea și distanța ascund o tandrețe profundă, gata să te surprindă la fiecare vers. Versurile sale poartă marca resemnării, dar în spatele aparentului se ascunde un freamăt de curiozitate și nerăbdare.

Fiecare poezie devine o explorare a unor emoții complexe, precum:

• Suferința și speranța în relatii
• Tristețea poetică și curajul de a o afișa
• Metafore elaborate ce construiesc un univers aparte

Poeta își poartă cu fast și eleganță tristețea, refuzând să creadă în ferestrele acoperite de ceață sau în frunzele ce păstrează mirosul scrisorilor netrimise. Însă, printre femeile triste ale orașului, ea rămâne cea mai veselă, clipind complice de după cuvinte.

Un volum remarcabil al unei poete mature, care reușește să îmbine melancolia cu o candoare subtilă, creând o experiență poetică de neuitat.

Horia Garbea spune despre aceasta: „Priveste-mă, nu fii trist, căci dorințele pleacă uneori cu sinceritate. Astăzi mă voi bucura de trecerea ta duioasă. Poate am greșit, am fost prea nerăbdătoare uneori.”