Regionalizarea

Politica regionala a UE isi propune ca principal scop coeziunea economica si sociala a tuturor statelor membre, sustinuta prin instrumente de tip structural-financiar.
Programele sunt concepute si aplicate la nivelul unor structuri teritoriale administrative si neadministrative (descrise conform Nomenclatorului Unitatilor Teritoriale Statistice),
reprezentand un exemplu de continuu in aplicarea politicilor europene la nivelul euroregiunilor.
Regiunea, dupa cum stipuleaza autorul, isi capata o forma institutionala specifica, caracterizata prin aplicarea regimului general al colectivitatilor teritoriale.
Aceasta formeaza o categorie distincta de colectivitati teritoriale, care detin aceeasi natura juridica ca si cele existente, insa se diferentiaza printr-o circumscriptie mai larga si competenze mai ample, avand ca scop dezvoltarea economica.
Dr. Iacob Altman adauga ca, in practiva economico-sociala, regiunea este vazuta adesea ca o unitate administrativ-teritoriala a unei tari, definita prin caracteristici geografice (pozitie, morfologie, istorie, cultura, economie, dinamica sociala) si determinari administrative, ce ii ofera un anumit grad de autonomie comparativ cu autoritatea centrala (guvern).
Disfunctiile intre educatie, mediul si protectia mediului se reflecta in exploatarea primara a resurselor locale,
cu venituri modeste ale populatiei, investitii reduse sau lipsite de existenta, afectand infrastructura, sanatatea si sistemul de invatamant.
Capacitatea de a mentine competitivitatea regionala si modalitatile de evaluare nu ofera solutii universal aplicabile pentru regiunile din Romania, arbitrar delimitate.
Studiul concluzioneaza ca modelarea ofera doar solutii parțiale problemelor regionale,
fiind totodata un inceput, ce poate fi imbunatatit cu contributia specialistilor in economie, geografie, informatica, matematici, biologie si alte domenii.