Despre carte

Noii conducatori mondiali doresc sa instituie un stat planetar ce le-ar permite accesul nelimitat la toate pietele de desfacere.

In tara noastra, trecuta la capitalism, am resimtit toate aceste schimbari. Ni s-a sugerat, chiar, ca ar fi recomandat sa ne uitam limba si sa invățam engleza pentru a ne integra mai usor in comunitatea globala.

Sub aceasta presiune, comunitatile regionale s-au regrupat si si-au reafirmat specificul. La fel, emigratia masiva din ultimii ani ameninta civilizatia noastra consacrata.

In timp ce natiunile europene, chiar si cele din Uniune, isi redefineste identitatea, noi de ce am ignora astfel de tendinte?

Acest volum incearca sa adreseze aceste intrebari. In paginile acestui volum, autorul comenta ganditori care au conturat identitatea noastra: Lucian Blaga, Petre Tutea, Emil Cioran, Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu, Anton Dumitriu, Constantin Noica, Alexandru Surdu, si altii.

De asemenea, a analizat sculpturile lui Brancusi din perspectiva spatiului mioritic, teoretizat de Lucian Blaga.

Consider ca o astfel de lectura devine mai necesara ca niciodata.

Fragment dintr-un capitol:
"EMINESCU, BLAGA, BRANCUSI — ""IN MAREA TRECERE""
Eminescu, Blaga si Brancusi sunt piloni ai culturii noastre nationale. Ei seamana in mai multe aspecte, precum:

au vizat crearea unor universuri proprii (Eminescu a ilustrat istoria lumii si a romanilor, Blaga a dezvoltat sistemul filosofic unitar, iar Brancusi a modelat formele primordiale ale naturii);
viziunea ce i-a unificat este specific romaneasca.

Sa analizam scalurile lor in "marea calatorie" a vietii.

Eminescu

Filozofii precum Nicolae Iorga si George Calinescu considera ca Eminescu întrupase omul complet al culturii nationale.

Constantin Noica nota urmatoarele despre poetul nostru national:
"expresia completa a sufletului romanesc"
"un om complet, intr-un moment cand era nevoie sa reconstituim simbolurile identitatii noastre."

Opera sa vasta si profunda avea sa creeze o reprezentare universala, in care istorie tarii ocupa un loc de frunte, Eminescu fiind vazut ca o figură parfumata spirituala, specific romana.