Sistemul autoritatilor publice din Romania

In operele filosofilor antici, una dintre preocuparile principale se leaga de modul in care fiinta umana se raporteaza la cetate, precum si legatura intruca aceasta si rolul pe care il are in societate.

„Pentru cetateanul obisnuit, echivalentul actual al cetatii este tara, dar pentru teoretician acesta il simbolizeaza unitarile dintre stat si societate, care devine simplu societate, precum si civilizatie sau cultura...
intr-o anumita perspectiva, statul are o pozitie superioara societatii; ea se fundamenteaza pe dorinte si nevoi comune pentru toti cetatenii...”

Prima structura politica este reprezentata de polis, adica cetatea. Aceasta ofera o baza pentru stabilirea unei noi vieti sociale, in care indivizii au posibilitatea de a conduce ei insisi.
Aceasta fundamentare a fost adaptata in diverse forme, consolidand multiple modalitati de guvernare. Cu alte cuvinte, cetatea faciliteaza posibilitatea unei conduceri conforme cu anumite reglementari.

In gandirea antica, realizarea justa a binelui suprem insemna ca inteleptii sa conduca, sa fie lideri in cetate. Desi dificil, aceasta idee poate fi intrupata doar prin guvernarea filozofilor

O cetate a dreptatii poate fi construita doar cu persoane educate, ce cunosc adevarul si traiesc conform acestuia, fara a fi influentate de aspectele materiale sau de interesul de putere.
Aceasta viziune reflecta un ideal de conducere al celor cu adevarate valori.

Intrebarea: Cum ar trebui sa actioneze un conducator in gestionarea cetatii? Analizand diverse teorii de-a lungul timpului, observam ca ideea de lider difera in functie de epoca.
Evolutia gandirii despre conducere nu a incetat niciodata. Astazi, se propun coduri etice pentru topul politiculei, respectate cu mai mult sau mai putin succes, intrucat societatea se afla intr-o schimbare continua, uitand incercarile ce au stat la baza conceptului de cetate.

Termenul de societate a fost explicat atat in sociologie, cat si in filosofia sociala, ca fiind ansamblul oamenilor care impartasesc aceeasi cultura si acelasi spatiu teritorial. Acest concept nu serveste doar la conservarea biologica a indivizilor, ci si la promovarea si satisfacerea nevoilor culturale ale acestora.