Tao Te Ching

Tao Te Ching, datand din secolul al VI-lea i. Hr., reprezinta un text fundamental al filozofiei taoiste, influentand profund gandirea si credintele din China. Lucrarea, de aproximativ 5000 de caractere, a castigat recunoastere globala si a fost tradusa in majoritatea limbilor.

De-a lungul a doua milenii si jumatate, Tao Te Ching a descoperit ca Lao Tse seamana cu un fluviu care aduna apele diverselor culturi, devenind o comoara a intelepciunii universale. Influenta sa depaseste cercurile academice, patrundand in viata cotidiana a oamenilor, de la teorie la practica.

Gandirea despre Tao dezvaluie realitatea ultima, misterioasa si insesizabila, fiind fundamentul creatiei si al existentei.
Cele trei sectiuni ale acestei lucrari sunt pentru prima data reunite intr-un singur volum, urmand structura colectiei „Forma mentis”.

In introducere, am inclus un capitol semnat de Max Weber, „Confucianism si taoism”, iar ca postfata, un fragment din studiul lui Rene Guenon, „Taoism si confucianism”.

• Max Weber si lucrarea sa „Ortodoxie si heterodoxie (taoismul)”, publicata in 1915 si reeditata in 1920, este primul studiu occidental despre relatia dintre aceste doua filozofii.
• Este cunoscuta ca fiind a doua cea mai importanta lucrare a lui Weber, dupa „Etica protestanta si spiritul capitalismului”.

Desi se poate considera ca acest subiect nu are o circulatie larga in cultura generala, studiul sau despre confucianism si taoism ramane foarte important. Cauzele pot fi legate de prejudecata ca religia chineza veche nu poate fi analizata decat de experti in domeniu, sau de convingerea ca studiul religiilor este rezervat specialistilor in teologie si istorie.

Profesorul Chen Ming de la Universitatea Normala din Pekin afirma ca intelegerea culturii trebuie sa fie accesibila tuturor si ca interpretarea subiectului trebuie sa tina cont de particularitatile fiecarei civilizatii.
El subliniaza ca Weber, privit doar prin prisma culturii sale, nu reuseste sa inteleaga pe deplin valorile si simbolurile altor traditii, inclusiv cele chineze.
Astfel, lucrarea devine un instrument de reflectie asupra sensibilitatii culturale si o oportunitate de a aprofunda intelegerea relatiilor dintre filozofii si religii.