Cenaclul de Luni – 40

La 40 de ani de la fondarea Cenaclului de Luni, fapt petrecut pe data de 3 martie 1977, si la 33 si jumatate de la interzicerea sa, in toamna lui 1983, cand, la inceput de an universitar, nu i s-a mai permis sa-si reia sedintele saptamanale, momentul devine unul de bilant si de reflecie.

Cifra in sine impune o analiza ce subliniaza schimbarea de prefix, de la 30 la 40, considerata o borna simbolica. Cu lunga sa activitate in domeniul literar, o multime de fosti membri ai cenaclului au avut cariere remarcabile, sau cel putin onorabile, publicand volume, schimband decisiv mentalitatile si retoricile poeziei romanesti. Contributiile lor s-au extins si asupra prozei, dramaturgiei si criticii, accelerand tranzitia literara de la (neo)modernitate la postmodernitate.

Se observa ca, de-a lungul anilor si deceniilor, desi regimul totalitar a incercat sa suprime cenaclul, lunedistii au continuat sa scrie, dar si sa construiasca institutiile culturale, sa sprijine universitatile si sa participe activ in viata politica si mediatica, promovand procese democratice ale tarii.

Desi au platit pretul unei epoci de restrictii si eforturi intense, nucleul literar ramane in picioare, cu multi reprezentanti inca plini de energie si cu o contributie semnificativa in scena culturala actuala. Sunt inca in plin proces de manifestare, intr-un moment in care evolutia lor se afla aproape de pragul unei ultime etape in cadrul primei generatii literare postmoderne din Romania.

Bilantul trebuie perceput ca o stare de moment, o trecere in revista a unei perioade pline de realizari si decizii importante.