Iluminarea, singura revolutie

Ashtavakra Gita cuprinde dialogurile dintre marele mistic Ashtavakra si regele Janak, iar istoria marturiseste ca, la final, regele Janak a ajuns sa simta Iluminarea.

Despre aceasta convorbire, Osho marturiseste: "Pornim acum intr-o calatorie fara asemanare. Omul are multe scripturi, dar niciuna nu se compara cu Gita lui Ashtavakra. In fata ei, Vedele palesc, Upanisadele sunt o soapta slaba. Nici chiar Bhagavadgita nu are maretia ce se gaseste in Ashtavakra Samhita – aceasta e pur si simplu neasemuita.

Lucrul cel mai important e acela ca nici societatea, nici politica, nici vreo alta institutie a vietii omenesti nu a influentat afirmatiile lui Ashtavakra. Nu mai exista nicaieri alte afirmatii care sa fie atat de pure, transcendentale, dincolo de timp si spatiu.

Poate de aceea Gita lui Ashtavakra, Ashtavakra Samhita, nu a avut un impact prea mare. Bhagavadgita lui Krishna a exercitat o influenta foarte mare. Primul motiv e acela ca Gita lui Krishna e o sinteza. El e mai preocupat de sinteza decat de adevar. Dorinta de sinteza e atat de mare, incat Krishna nu se deranjeaza sa sacrifice putin adevarul, daca lucrul acesta e necesar.

Gita lui Krishna e un talmes-balmes in care se gasesc de toate; din acest motiv, atrage pe toti, deoarece continutul are cate ceva pentru fiecare. E greu sa gasesti o traditie a carei voce sa nu fie auzita in Gita. E dificil sa gasesti pe cineva care sa nu-si gaseasca alinare in Gita.

Insa, pentru astfel de oameni, Gita lui Ashtavakra se va dovedi extrem de dificila. Cultivatele iubesc Gita lui Krishna deoarece e foarte usor sa iti extragi din ea intelesul personal. Gita lui Krishna e poetica: in ea, doi plus doi pot face cinci, doi plus doi pot face si trei. Astfel de trucuri nu se regasesc in cazul lui Ashtavakra.

Aici, afirmatiile lui Ashtavakra sunt calificate drept afirmatii de matematica pura. Licenta poetica nu e deloc posibila. El spune lucrurile asa cum sunt, fara compromisuri."