
5 oferte din alte librării
Despre carte
In cazul in care ar trai astazi, Emmanouil Roidis s-ar identifica, probabil, ca un activist social si influencer cu peste 20 000 de admiratori. Insa, in 1866, cand a publicat in Grecia Papesa Ioana, singurele rezultate obtinute l-au fost anatemizarea din partea Sfantului Sinod.
Este o satira spumoasa, un roman cu masti, o comedie de moravuri si o descriere cea mai iconoclasta a vietii de Papesa scrisa vreodata. Textul il plaseaza pe Roidis in aceeasi companie cu Rabelais, Voltaire sau Swift – si il face un contemporan al nostru.
In ras, si doar in el, sta diferenta dintre om si bestie, si cu cat razi mai mult, cu atat esti mai uman. - Emmanouil Roidis
Emmanouil Roidis s-a nascut la 28 iulie 1836, in oraselul Ermoupolis de pe insula Syros, si a decedat la 7 ianuarie 1904.
Dupa o perioada petrecuta in Italia si Germania, Roidis a ajuns si in Romania, unde a stabilit-se temporar la Braila. Aici, a lucrat ca secretar la compania unchiului sau, Dimitrios Rodokanakis, si a tradus in secret Itinerariul lui Chateaubriand, pe care l-a publicat in cele din urma in 1860. A petrecut doi ani impreuna cu familia in Egipt, iar in 1862, ca urmare a mortii neașteptate a tatalui sau, s-a decis sa se stabileasca definitiv la Atena, hotarand sa renunte la negot si sa-si dedice timpul literaturii.
In 1866, a aparut romanul Papesa Ioana, o satira a clerului Bisericii de Apus si de Rasarit din epoca, avand subtitlul „Studiu medieval”.
Subiectul romanului nu reprezinta altceva decat un pretext pentru a critica realitatea sociala, politica si religioasa a vremurilor. Datorita acestei abordari, cartea a starnit reactii diverse si a fost chiar supusa anatemizarii din partea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia.
In ciuda (sau poate din cauza) acestei anateme, lucrarea a cunoscut un succes imens, faciandu-l celebru pe autor.
Preocuparile literare ale lui Emmanouil Roidis sunt variate:
- nuvele
- studii critice
- texte politice
- traduceri
- eseuri si articole de ziar
Toata această opera, scrisa in limba katharevousa – limba purista – desi autorul era un sustinator al limbii demotice, isi propune sa ofere o desfatare estetica si o pedagogie cititorilor grec despre literatura antica si cultura europeana.









