Sensul vietii. O cercetare de psihologie individuala

In contextul diferit de cel al lui Freud, Alfred Adler scoate in evidenta importanta fortelor sociale in dezvoltarea psihicului uman.
Spre deosebire de alti analisti, el nu vede personalitatea ca fiind structurata pe paliere distincte, ci ca pe o unitate indivizibila, care se manifesta prin relatiile cu semeni.
Comportamentul nu este ghidat de trecut, ci orientat spre viitor, fiind determinat de scopurile personale si nu de instincte biologice.
Una dintre ideile centrale este ca finalitatea este atingerea superioritatii personale.

In lucrarea din 1933, Adler propune o perspectiva teleologica asupra evolutiei umane, punand accent pe abordarea holistica a fiecarui individ.
El considera ca personalitatea cuprinde aspecte biologice, atitudini psihologice si legaturi sociale, fara a o separa, ci ca pe uniunea acestor elemente intr-o fiinta unica.
Fara a insista asupra individualitatii ca fiind o noutate, se subliniaza ca nici un medic nu poate intelege pe deplin o persoana fara a avea in vedere radacinile sale.

Adler inoveaza prin promovarea unui model biopsihologic, regasit din ce in ce mai mult si in medicina moderna.
Respectul pentru abordarea lui a crescut cu timpul, fiind remarcata si de Abraham Maslow, care a evidentiat veiul de avansare si perspectiva holistica a lui Adler.

• imperativele vietii
• complexul de inferioritate
• complexul de superioritate
• lumea fictiva a rasfatatului
• perversiunile sexuale
• amintiri din copilarie
• visele diurne si cele nocturne

Creator al unei Societati pentru Psihologie Individuala in anii '30, Adler s-a distins prin departirea de vederile Freud, mutand accentul spre sentimentul de inferioritate pentru explicarea comportamentelor nevrotice.
Cu o personalitate diferita fata de cea a fondatorului psihanalizei, el a contribuit major la evolutia gandirii cu o agenda mai practica, fiind un luminator al psihologiei si pedopsihologiei.